Offf; am facut ce-am facut ş-am ajuns şi aici...Azi vă redau o analiză pertinentă, bine documentată. Una în cazul în care... ar putea a vă parveni acest mesaj:"STEJAR EXTREMĂ URGENŢĂ"
Şi atunci abia, s-ar putea a fi "să nu zic vorba aia...; ultima noapte de pace"... Căci, de măine, poate fi(oricând) :"Întâia zi... de războiu"!!! Dar asta, la "vârful baionetei"; asta ce ar însemna?"
Şi uite ce am aflat... Când am "răsfoit"... opiniile a varii domni generali, sau varii studii, cu siguranţă mult mai bine documentate, decât opinia unui biet "soldăţel". Unul trecut în rezervă, odată cu "Loviluţia din 89".
Prima întrebare: Care sunt „șansele” de a fi mobilizat, în funcție de vârsta și pregătirea militară pe care le ai, dacă se sună mobilizarea generală?!
"România dispune în acest moment de o rezervă militară îmbătrânită, alcătuită din mai mulți ofițeri decât soldați sau gradați. Capacitatea României de a-și reclădi rezerva cu un număr suficient de persoane apte fizic și cu experiență militară depinde de viteza cu care parlamentul va adopta în acest an noile legi ale apărării, decizia alocării de sume suplimentare la bugetul MApN pentru instruire precum și de pregătirea infrastructurii (exemplu: crearea de spații noi în cazărmi pentru putea caza, la nevoie, zeci de mii de posibili rezerviști). Un proces care ar putea dura ani de zile. Asta, în cazul fericit în care refacerea rezervei ar începe fix azi și în condițiile în care România stagnează deja la acest capitol de mai bine de 7 ani, cu un război la graniță care durează deja de doi ani și în care armata rusă a lui Putin are în acest moment șanse mai mari de victorie împotriva armatei ucrainene", scria mai deunazi, celebra U.M digi24.ro .
În fapt, nu mai este nici un secret că numărul și calitatea rezerviștilor armatei române se subțiază pe zi ce trece și, dacă nu se adoptă rapid nicio măsură concretă, singura modalitate de refacere rapidă a rezervei - în condițiile în care situația de pe frontul din Ucraina nu arată deloc bine în aceste zile - o reprezintă mult-hulita armată obligatorie.
- CUM STAU LUCRURILE ... IN REALITATE
Conform aceleasi surse media, azi "din informațiile și sursele publice, armata română numără în prezent în jur de 70-80.000 de militari. Pe lângă trupele active, România trebuie să dispună concomitent de o rezervă militară care să poată fi mobilizată rapid în caz de stare de asediu ori de război."
Conform legii , rezerva României e împărțită în două mari categorii principale: rezerva operațională și rezerva generală.
Practic, cei din rezerva „operațională” sunt primii „chemați” în caz de mobilizare generală și care, în stare de război, ar trebui să intre în luptă pentru completarea pierderilor unităților angajate în prima linie.
Rezerva operațională numără în prezent în jur de 55.000 de persoane (din informații și declarații publice, întrucât MApN nu a publicat până acum date precise în acest sens). Deși cifra pare una relativ satisfăcătoare, în realitate vorbim despre o rezervă „îmbătrânită”, compusă din militari trecuți în rezervă ori persoane care au făcut armata până în 2007 (când s-a renunțat la stagiul militar obligatoriu), practic persoane de peste 40-50 de ani și chiar de peste 55 de ani, în unele cazuri."
„Soldații gradați în rezervă se mențin în evidență până la 55 de ani - e vorba aici despre cei care au satisfăcut stagiul militar până în 2007. De asemenea, soldații gradați profesioniști rămân (în evidență) până la 55 de ani. Cadrele militare (ofițerii) în activitate și cele în rezervă pot rămâne în evidență până la 63 de ani”, a declarat pentru Digi24.ro, generalul în rezervă al armatei române, Virgil Bălăceanu, în prezent președintele Asociației Ofițerilor în Rezervă din România (AORR).
- Ce înseamnă „rezerva generală”?
„Totalul populației masculine cuprinse între 20-55 de ani, asta reprezintă rezerva generală. E grupul mare de referință”, a explicat analistul militar Claudiu Degeratu, într-o declarație făcută pentru Digi24.ro.
Conform legii, „rezerva generală cuprinde cetăţenii încorporabili şi rezerviştii care nu fac parte din rezerva operaţională”.
- Ce rezerviști nu fac parte din rezerva operațională?
Conform legii 446/2006 privind pregătirea populației pentru apărare, „la declararea mobilizării şi a stării de război sau la instituirea stării de asediu, îndeplinirea serviciului militar în calitate de militar în termen ori rezervist concentrat/mobilizat devine obligatorie pentru bărbaţii cu vârste cuprinse între 20 şi 35 de ani, care îndeplinesc criteriile pentru a îndeplini serviciul militar”.
Cu alte cuvinte, toți cetățenii care au între 20-35 de ani în momentul declarării mobilizării ori a stării de război intră automat în colimatorul MApN. Explicația: vorbim despre „grupa de vârstă” care, din punct de vedere fizic este cea mai „aptă” să lupte, la o adică, în linia întâi.
Ce se întâmplă cu cei între 18-20 de ani? Momentan, conform legii, aceștia nu pot fi mobilizați „din oficiu”, dar „la cerere, aceştia pot fi încorporaţi imediat după împlinirea vârstei de 18 ani”. Cu alte cuvinte, aceștia se pot înrola doar voluntar, pe bază de „cerere”.
„La 18 ani intri în evidența armatei, chiar dacă n-ai făcut armata. Ministerul de Interne trimite la MApN lista cu cetățenii care au făcut 18 ani și intri deja în evidența armatei”, a spus Claudiu Degeratu. Automat, se naste o alta intrebare:
- Ce se întâmplă dacă ai peste 35 de ani? Scapi de primul val de mobilizare? Scapi de prima linie? Care e pragul de vârstă la care poți răsufla ușurat că vei scăpa de mobilizare?
Acuma, in acest punct e aproape ca la loterie. În primul rând, e greu de făcut o defalcare pe criterii și categorii de vârstă vs. șansele de a fi mobilizat. Ori, poate aceste criterii se află în niște dosare clasificate care nu au fost făcute public. Sau poate nu există nicăieri și se vor trasa abia la „momentul zero”.
„Aici mai e un aspect: discutăm toate acestea la timp de pace. În vreme de război, toate aceste legi se pot schimba”, a spus Claudiu Degeratu. S-ar putea să fie nevoie de experți în comunicații și să fie cineva în vârstă de 45 de ani de care să aibă nevoie. Și atunci îl mobilizează”.
„Când vorbim despre refacerea rezervei, nu trebuie să ne gândim numai la vârste foarte tinere. Media de vârstă a forțelor din ambelor tabere care duc războiul din Ucraina e de peste 40 de ani”, a spus generalul în rezervă Virgil Bălăceanu.
Rezerviștii care au făcut armata obligatorie până în 2007 sunt ținuți în evidență până la 55 de ani (dacă au terminat ca gradat/soldat) sau până la 63 de ani (dacă au terminat ca ofițer în rezervă).
Nu știm precis care va fi „soarta” rezerviștilor din categoria 55-63 de ani (legea, cel puțin, nu e foarte clară în acest sens: îi mobilizăm doar pentru că „au făcut armata” acum 20 de ani? ca să ce? unde îi trimitem? etc.), iar șeful AORR consideră că această problemă „trebuie rezolvată la MApn”.
Legea 446/2006 prevede, în același timp, mai multe criterii în baza cărora un cetățean poate scăpa de încorporare.
„Sunt condiții legate de starea socială: dacă ai 40 de ani și ai o boală cronică, ești scos de tot din rezerva generală. Dacă ai doi copii minori, sau doi părinți pensionari, la fel”, a exemplificat Claudiu Degeratu.
Aceasta e o opinie, bazata pe multe date si legi, in vigoare ...
Insă, o altă opinie, la care E.U. unul, ţin extrem de mult, vine din partea domnului general în rezervă, Eugen Bădălan, ex şef al SMG, la începutul anilor 2000. Iată ce declara acesta:
"Armata obligatorie, necesară pe model elvețian – stagiu de trei luni, plus pregătire anuală până în 30 de ani"...
Într-o discuție cu defapt.ro, generalul Bădălan, fost comandant al Statului Major General (SMG), a explicat de ce sistemul actual de serviciu militar voluntar nu este eficient pentru a apăra România.
„Din câte știu eu, anunțul șefului Apărării a fost că au în intenție să facă serviciu militar voluntar, inclusiv cu rezervă voluntară. Am auzit și eu câțiva politicieni vorbind de serviciul militar obligatoriu. Dar, deocamdată, poziția oficială a Ministerului Apărării nu o știm în legătură cu asta.
Poziția președintelui nu o știm, poziția celor doi președinți de la Camera Deputaților și Senat, dar și a primului ministru, nu le știm.
Eu aș opta pentru serviciul militar obligatoriu. Nu cum a fost, ci într-un sistem, să zicem, după modelul elvețian. Sistemul elvețian prevede că toți care au obligații militare sunt încorporați fac o perioadă scurtă de instruire, după care merg la domiciliu cu echipamentul și armamentul individual.
În următorii zece ani, fac o convocare de pregătire de o lună de zile. În felul acest au și armata pregătită și rezerva.”, a contextualizat fostul șef al SMG.
Aşa stând lucrurile, plus declaraţia domnului Josep Borell, de săptămânile trecute...lasă spaţii tot mari, dar şi mai accentuate de interpretare!
De aceea, voi încheia tot cu un citat, al generalului Eugen Bădălan: "Numai conteaza cum, ci doar când... poate începe războiul!"
